Dă-mi, Doamne, o putere să-l ucid
Pe cel care am fost până acum,
Sau, dacă e nevoie, să-l închid
În urna-n care va putea fi scrum.
Nehotărât fiind să pot să-l duc
Să-şi vadă fapte ce-au lovit din plin
Şi, de-i nevoie să îl readuc
Să-şi bea întreg paharul de venin.
Cum visul nopţii pune un accent
Pe zorii zilei, sensuri hotărând,
Azi vreau trecutul să îl fac prezent
Şi toate să-mi rămână mie-n gând.
Dă-mi, Doamne, o putere să rescriu
Povestea... Ce am fost... Ce pot să fiu!
